Aveti in mana o enciclopedie sub forma unei culegeri de texte guenoniene care traverseaza cele mai influente arii ale spiritualitatii din istoria civilizatiei umane: cartea detaliaza pe de-o parte ideile de fundament ale traditiei abrahamice, de consistenta religoasa ‒ iudaism, crestinism si islam ‒, si surprinde, pe de alta parte, esenta filonului ezoteric reprezentat de hinduism si daoism.
Prin viziunea de altitudine pe care a oferit-o culturii europene despre cele mai importante surse de cunoastere si de practica de elevare spirituala, René Guénon ne ajuta de-o potriva sa ne intelegem radacinile culturale, puterea pe care o avem de a actiona in prezent dar si sa identificam reperele unui viitor pe care sa il cream asa cum ni-l dorim: integrativ, o realitate in care cultivarea respectului egal pentru toate civilizatiile este o valoare comuna.
Prezentand aceste linii de traditie spirituala dupa criteriul metafizic ‒ religios Guénon subliniaza, in stilul sau vizionar, unitatea fundamentala, evolutia si raportul dintre traditiile metafizice si religii dar si legatura de profunzime intre a cunoaste (modus cognoscendi) si a trai, a percepe sensibil (modus vivendi) variatele paliere ale realitatii, asa cum omul a invatat sa o faca prin intermediul diverselor filoane de spiritualitate.
„Cititorul va constata (lecturand aceasta culegere de texte) ca ceea ce este specific intr-o traditie anume, particulara, nu este si nu poate fi decat o consecinta a veridicitatii, unitatii si vastitatii fondului comun, metafizic, care se regaseste si in Traditia Primordiala si universala.”
Teodoru Ghiondea
„Doctrina Unitatii (adica afirmatia ca Principiul oricarei existente este in mod esential Unu) este un punct fundamental comun tuturor traditiilor ortodoxe; putem spune chiar ca identitatea lor de fond apare cel mai clar in acest punct, traducandu-se pana si in expresie. Intr-adevar, cand e vorba despre Unitate, orice diversitate se sterge; doar cand coboram spre multiplicitate apar diferite forme, modurile de expresie multiplicandu-se si ele odata cu lucrurile la care se raporteaza, fiind susceptibile de variatii indefinite pentru a se adapta la circumstante de timp si de loc. Insa „doctrina Unitatii este unica” (conform formulei arabe: Et-Tawhidu wahidun), adica aceeasi pretutindeni si intotdeauna, invariabila precum Principiul, independenta de multiplicitate si schimbare, care nu pot afecta decat aplicatiile de ordin contingent.”
„Scopul este mereu acelasi si nu poate fi in niciun caz altul decat cunoasterea, caci doar prin si in aceasta isi «realizeaza» fiinta, in mod real, toate posibilitatile.”
„Caile spre Dumnezeu sunt la fel de multe ca si sufletele oamenilor.”
„In mod direct sau nu, orice traditie este legata de origini si provine din Traditia Primordiala. [...] ideea ce trebuie evidentiata in special aici este cea a unei transmiteri regulare si neintrerupte ce constituie «lantul» ce uneste prezentul cu trecutul si trebuie sa se continue din prezent spre viitor: acesta este «lantul traditiei» sau «lantul initiatic».”
René Guénon
CUPRINS
CUVANT - INAINTE 5
TRADITIA EBRAICA 15
- Qabbalah – Cabala ca traditie ezoterica; 17
- Cabala si stiinta numerelor. 23
III. Cabala evreiasca –. 33
- Siphra di-Tzeniutha –. 51
TRADITIA CRESTINA 57
I. Despre limbile sacre
- Crestinism si initiere – radacinile ezoterice si caracterul initiatic al crestinismului timpuriu;
III. Hristos. Preot si rege – „Globul lumii” ca simbol al Regatului;;
- Sfantul Bernard –
- Sfantul Graal
TRADITIA ISLAMICA 119
- Ezoterismul islamic – exoterism si ezoterism, „ 121
- Coaja si samburele 131
III. Et-Tawhid – doctrina Unitatii; atributele divine si eroarea politeismului; monoteismul. 137
- El-faqru – discutie despre fiinta umana – ca si intreaga fiinta – considerata nula in fata 141
- Er-Rūh – „Spiritul” inteles ca „Lumina”; despre alif si ba; 146
- Note despre angelologia alfabetului arab – micul Jafr si marele Jafr. 151
VII. Chirologia in ezoterismul islamic 155
VIII. Influenta civilizatiei islamice in Occident – transmiterea stiintei si filosofiei grecesti catre europeni prin intermediul traditiei islamice, a musulmanilor. 161
- Creatie si manifestare –169
X. Sayful-Islam . 177
TRADITIA HINDUSA 183
- Spiritul Indiei – Opozitia Orient-Occident, 185
- Doctrinele hinduse – Esenta pur metafizica a traditiei hinduse;. 195
III. Dharma – Gandirea esentialmente sintetica a celor din vechime; 207
IV. Varna – Varna ca expresie a principiilor traditionale si reflex al ordinului cosmic in ordinul social uman. 213
V. Teoria hindusa a celor cinci elemente 219
- Kundalini Yoga – 239
VII. Tantra si magie – tantrism si magie; 253
VIII. Sanathana Dharma –257
- Maya – Coomaraswamy traduce Maya prin arta si nu prin iluzie; 267
- Nama-rūpa – individualitate, esenta si substanta; starea angelica, supraindividuala, deva; opera de arta, intre arhetip si individ; „numele” unei fiinte este „esenta” sa; auz-esenta-eter vs. vaz-forma-foc. 271
- Atma‑Gita – Bhagavat:
XII. A cincea Veda 283
DAO SI CONFUCIANISM 291
- Influentele ratacitoare –293
II. Daoism si confucianism –. 301
