Omul s-a luptat dintotdeauna cu problema găsirii unui sens în istorie. Nu este surprinzător faptul că, în calitate de creştin, Hans Urs von Balthasar găseşte sensul istoriei în Cristos, centrul şi Domnul ei. Ceea ce ne poate surprinde şi stimula este măiestria teologică cu care Balthasar urmăreşte efectele Domniei lui Cristos asupra istoriei şi vieţii de zi cu zi a creştinului. În această carte avem una dintre sursele indispensabile pentru înţelegerea sistemului cristocentric al lui Balthasar şi tot aici găsim elaborarea afirmaţiei că Isus Cristos este „însăşi Ideea concretizată, personală şi istorică: universale concretum et personale” – ceea ce înseamnă că Isus Cristos este universal valabil aici şi acum, indiferent de epocă. Caracteristic lui Balthasar, cartea inspiră spiritual, la fel de mult cum informează teologic. Von Balthasar îi urmează pe Sfinţii Părinţi în abordarea teologiei prin prisma dramei istoriei şi îl prezintă pe Isus Cristos ca fiind norma după care trebuie interpretată întreaga istorie, atât istoria seculară, cât şi istoria mântuirii. Astfel, căutând să devenim una cu El, propria noastră istorie devine plină de sens şi dobândeşte un scop.
„O credinţă care îşi impune anumite rezerve cu privire la viitor, o credinţă care ar fi dispusă să accepte doar acele cuvinte ale lui Dumnezeu pe care le-a măsurat după standardul propriei raţiuni, nu ar mai fi o credinţă creştină.” − Hans Urs von Balthasar
