Caju in ciocolata raw BIO, 60g Caju in ciocolata raw BIO, 60g

Ce este cajuul in ciocolata raw BIO Produsul este alcatuit din miez intreg de caju, 55% din greutatea totala, imbracat intr-un strat de ciocolata neprajita care ocupa restul de 45%. Nu sunt bucati sfaramate si nici fragmente ramase din sortare: fiecare bucata are la mijloc un miez intreg, cu forma lui curbata caracteristica, iar invelisul se depune in jurul lui in straturi subtiri succesive, intr-o toba rotativa. Rezultatul arata ca o bila alungita, mata, de aproximativ un centimetru si jumatate, care se sparge scurt la muscatura si lasa miezul crocant dedesubt. Ciocolata folosita pentru invelis se prepara la temperatura joasa. Untul de cacao si zaharul de cocos se macina impreuna intr-o moara de piatra, un melangeur cu cilindri de granit, timp de mai multe ore, pana cand particulele ajung suficient de fine incat limba sa nu le mai simta granulate. Pe tot parcursul procesului temperatura masei ramane sub 42 de grade Celsius, pragul conventional al procesarii raw . O ciocolata industriala obisnuita parcurge un drum diferit: boabele sunt prajite la temperaturi mari, iar masa este consata ore intregi la cald. Aici boabele de cacao sunt doar fermentate, uscate la soare si presate pentru unt. Toate ingredientele provin din agricultura ecologica certificata si sunt marcate cu asterisc pe ambalaj, asa cum cere reglementarea europeana. Fabricatia are loc in Finlanda, intr-o unitate specializata in ciocolata neprajita, iar produsul ajunge in Romania in punga de 60 g. Il gasesti alaturi de restul sortimentului in selectia de alimente BIO din magazin.

De ce zaharul de cocos si miezul intreg de caju fac diferenta Stratul de ciocolata are patru componente, atat: zahar de cocos, unt de cacao, pudra de lapte de cocos si boabe de cacao sfaramate. Nu apare lecitina de soia in rol de emulsifiant, nu apar arome adaugate, vanilina, coloranti sau grasimi vegetale ieftine puse in locul untului de cacao. O tableta obisnuita de pe raft are, in mod frecvent, sapte pana la noua pozitii pe lista de pe spate; aici sunt patru, plus miezul de caju, care intra in reteta drept ingredient principal, nu ca adaos. Zaharul de cocos ia locul zaharului alb rafinat. Se obtine din seva florilor de cocos, colectata din inflorescente si fiarta lent pana cristalizeaza, iar culoarea lui bruna trage masa de ciocolata spre o nuanta mai calda si spre o nota usor caramelizata, apropiata de zaharul nerafinat de trestie. Trebuie spus limpede, fara ocolisuri: zaharul de cocos ramane zahar. Eticheta declara 19,9 g zaharuri la 100 g, iar acest numar nu se schimba pentru ca sursa e alta. Diferenta tine de gust si de lungimea listei de pe ambalaj, nu de altceva. Pudra de lapte de cocos este piesa care rotunjeste textura. Aduce grasime din nuca de cocos si da invelisului o senzatie cremoasa, apropiata de ciocolata cu lapte clasica, fara sa foloseasca lapte praf de vaca. De aici vine si un detaliu usor de ratat la prima citire a etichetei: produsul este integral vegetal, pentru ca laptele din reteta e de cocos, nu lactat. Cine tine o dieta vegana sau evita lactoza poate parcurge lista fara rezerve, cu observatia privind urmele mentionata mai jos. A patra deosebire este proportia. 55% caju fata de 45% ciocolata inseamna ca miezul conduce, nu invelisul. La muscatura simti intai notele untoase si dulcege ale cajuului, apoi vine amareala fina a boabelor sfaramate, care raman intregi in masa si scartaie usor intre dinti. Tot din acest raport rezulta si cifrele de pe eticheta: 11,1 g proteine si 19,9 g zaharuri la 100 g, cea mai mica valoare a zaharurilor dintre variantele cu fructe uscate din aceeasi familie, unde fructul aduce zaharuri proprii peste cele din strat. Pentru comparatie directa, capsunile in ciocolata merg in directia opusa, cu fruct acrisor si liofilizat sub un strat mai gros.

Caracteristici produs Ingrediente: CAJU* 55%, ciocolata raw* 45% (zahar de cocos*, unt de cacao*, pudra de lapte de cocos*, boabe de cacao sfaramate*). *Din agricultura ecologica. Gramaj: punga de 60 g. Alergeni: contine caju. Poate contine urme de nuci (caju, braziliene, pecan, macadamia, alune de padure si nuca), migdale, seminte de susan, proteine din lapte si ovaz fara gluten. Certificare: agricultura ecologica, toate ingredientele fiind marcate cu asterisc pe ambalaj. Tara de fabricatie: Finlanda. Depozitare: loc racoros si uscat, ferit de lumina directa a soarelui si de surse de caldura.

Valori nutritionale la 100 g: valoare energetica 527 kcal / 2204 kJ; grasimi 38,6 g, din care acizi grasi saturati 16,9 g; glucide 36,1 g, din care zaharuri 19,9 g; fibre 3,3 g; proteine 11,1 g; sare 0,19 g. Grasimile saturate vin in cea mai mare parte din untul de cacao si din pudra de lapte de cocos, restul din miezul de caju. Raportat la punga intreaga de 60 g, cifrele devin, prin calcul direct, aproximativ 316 kcal, 23,2 g grasimi, 21,7 g glucide, dintre care 11,9 g zaharuri, 2 g fibre si 6,7 g proteine. Idei de servire si momente de consum Punga de 60 g e gandita pentru o persoana si pentru o singura ocazie, nu pentru rezerva din camara. Cel mai frecvent context este cafeaua de dupa pranz: trei sau patru bucati langa un espresso scurt acopera partea dulce a pauzei fara sa ceara farfurie, lingura sau desert propriu-zis. Amareala boabelor sfaramate se potriveste gustului de cafea, iar untul de cacao lasa o senzatie catifelata pe cerul gurii, care tine cateva secunde dupa ultima inghititura. Al doilea context este drumul. Punga intra in buzunarul lateral al rucsacului, in geanta de laptop sau in torpedou si rezista la manevrat, pentru ca miezul intreg nu se faramiteaza precum un baton presat. Singura precautie reala tine de temperatura: vara, intr-o masina parcata in soare, invelisul se inmoaie si bucatile se lipesc intre ele. Daca se intampla, un sfert de ora la frigider readuce forma initiala, chiar daca suprafata poate ramane mata sau usor albicioasa. A treia utilizare este ca ingredient, nu ca gustare de sine statatoare. Tocate marunt pe un fund de lemn, bucatile se presara peste iaurt vegetal, peste terci de ovaz sau peste budinca de chia si inlocuiesc topping-ul obisnuit din fulgi si miere. Merg si intr-un platou de deserturi, alaturi de curmale, caise uscate si migdale prajite, unde formatul rotund si mat se distinge vizual de restul. La blaturi si prajituri se adauga la final, dupa coacere, pentru ca temperatura din cuptor topeste stratul de ciocolata. In sfarsit, formatul functioneaza ca alternativa la desertul clasic de dupa cina, cand vrei ceva dulce, dar in portie limitata de ambalaj. Trei bucati inseamna in jur de 65 de kilocalorii, iar punga se inchide si se lasa deoparte. Aceeasi logica tine si la pachetul de scoala sau la un cadou mic, unde o punga unica se impacheteaza simplu, fara sa para improvizata.

Pentru cine este potrivit Se potriveste in primul rand celor care cauta dulciuri fara lactate: reteta este integral vegetala, potrivita unei diete vegane si lipsita de lactoza prin constructie, nu prin substitutie de ultim moment. Este o optiune si pentru cei care citesc etichetele si prefera liste scurte, fara lecitina, arome sau indulcitori de sinteza, precum si pentru cei care au inlocuit zaharul alb rafinat cu zahar de cocos in bucataria proprie. Iubitorii de caju o vor prefera variantelor cu fruct, pentru ca miezul ramane ingredientul dominant si nu se pierde sub strat. Exista si lucruri care trebuie spuse direct. Produsul nu este „fara zahar” si nu trebuie tratat astfel: zaharul de cocos este primul ingredient al invelisului, iar eticheta arata 19,9 g zaharuri si 527 kcal la 100 g, valori firesti pentru un produs care combina nuci si ciocolata. Punga de 60 g se consuma, in mod realist, in doua sau trei reprize, nu dintr-odata. Untul de cacao se inmoaie la caldura, asa ca vara locul potrivit este raftul de jos al frigiderului, iar iarna un dulap racoros. Nu este potrivit persoanelor cu alergie la caju sau la alte fructe cu coaja. Ambalajul avertizeaza ca produsul poate contine urme de nuci (caju, braziliene, pecan, macadamia, alune de padure si nuca), migdale, seminte de susan, proteine din lapte si ovaz fara gluten, deci nu il recomandam nici in cazul alergiei la proteinele laptelui. Copiilor sub patru ani nu li se dau bucati intregi, din cauza riscului de inec; se taie marunt sau se amesteca in alte preparate. Restul gamei de alimente BIO iti ofera alternative fara fructe cu coaja, daca alergiile sunt o problema in casa.