Zi - Michael Cunningham
5 aprilie 2019. Intr-o casa veche şi cocheta din Brooklyn, fericirea conjugala a unui cuplu incepe sa se fisureze. Dan şi Isabel sunt amandoi indragostiti de Robbie, fratele ei mai mic, sufletul rebel al familiei, care inca locuieşte in apartamentul de la mansarda. Robbie incearca sa treaca peste despartirea de iubitul sau, şi-a creat un avatar online şi este nevoit sa se mute din casa, iar plecarea lui ameninta sa dezintegreze familia. Apoi mai e şi Nathan, in varsta de zece ani, care face primii paşi şovaielnici spre independenta, in timp ce surioara sa Violet, in varsta de cinci ani, se straduieşte sa nu observe fisura ce se adanceşte intre parintii ei.
5 aprilie 2020. In timp ce lumea intreaga intra in lockdown, casa devine tot mai mult o inchisoare. Lui Violet ii e groaza sa deschida fereastra, obsedata sa-şi protejeze familia. Isabel şi Dan işi dau tarcoale precauti, comunicand mai degraba prin impunsaturi voalate şi oftaturi pline de frustrare. Iar iubitul lor Robbie este impotmolit in Islanda, singur intr-o cabana de pe munte, fara nimic altceva in afara propriilor ganduri – şi a vietii secrete pe Instagram – drept companie.
5 aprilie 2021. Ieşind la lumina din criza, familia se reuneşte pentru a se confrunta cu o realitate noua şi radical diferita.
***
„Zi este un roman despre conflictele iubirii din zilele noastre. Michael Cunningham creeaza fraze magistrale, spunandu-ne in acelaşi timp o poveste dureros de fascinanta ce vorbeşte tocmai vremurilor in care traim. Şi totul curge atat de-al naibii de frumos, incat uneori ai vrea sa opreşti in loc ziua şi s-o tii strans, sa n-o mai laşi, şi nici pe personaje sa mai plece vreodata.” (Colum McCann)
„Sunt o mare admiratoare a operei lui Michael Cunningham, a scriiturii sale dense şi elegante. Sunt fascinata de talentul şi puterea lui de a transmite atata emotie chiar şi intr-o singura fraza care-ti solicita intreaga atentie. Cartea este de o sinceritate debordanta şi incarcata de magie.” (Julianne Moore)
„Michael Cunningham işi arata aici marele talent de a crea personaje memorabile, de-a observa lumea in toata stranietatea şi frumusetea ei, de-a scrie despre dragoste şi pierdere in nuante necrutatoare şi tandre deopotriva.” (Colm Tóibín)