Fratii Karamazov , ultimul şi cel mai complex roman al lui Dostoievski şi in acelaşi timp o chintesenta a experientei sale de viata, este povestea a patru frati şi a unui paricid. Fiecare dintre cei patru intruchipeaza o ipostaza fundamentala a individului: Dmitri, cel mai in varsta, reprezinta senzualitatea patimaşa; Ivan este intelectualul, ratiunea; Aleksei (Alioşa), protagonistul romanului, e un simbol al trairii spirituale şi al apropierii de Dumnezeu; iar Smerdeakov, cel de-al patrulea fiu, nelegitim, este slujitorul tatalui sau şi dedicat sofismului, ceea ce îl va duce in final la sinucidere. Moartea neaşteptata a tatalui, moşierul Feodor Pavlovici Karamazov ─ zgarcit, amoral, desfranat ─ arunca suspiciuni asupra tuturor celor patru frati, deoarece fiecare dintre ei are motive intemeiate pentru a-i dori disparitia, şi da naştere la numeroase teorii, culminand cu un proces. in cele din urma, soarta se dovedeşte potrivnica şi fortele destinului îi doboara pe Karamazovi, in vietile lor împletindu-se tragedia, spaimele, atrocitatile, ura şi obsesiile. E un prilej pentru scriitor de a-şi enunta convingerea ca raul trebuie intotdeauna pedepsit, iar pedeapsa este de doua feluri: legala şi morala (cea pe care individul şi-o da singur şi care incepe ca o revolta a partii sale bune). De altfel, intregul roman este o meditatie filozofica asupra intrebarilor fundamentale ale umanitatii: existenta lui Dumnezeu, liberul-arbitru, natura vinei.</p>
Fratii Karamazov este sinteza finala, ce reia problemele-cheie din cartile precedente, reformuleaza toate intrebarile care l-au framantat candva pe scriitor şi incearca sa le solutioneze prin prisma unei experiente artistice totale.” – ION IANOŞI</p>
Pentru prima oara, romanul sugereaza ceea ce este dincolo de viata reala, psihologica, sociala, istorica, banala, fara a recurge in acest scop la o imagistica pioasa, la mituri, la miraculos sau la o idealizare.” – R.M. ALBERES</p>
Prin autorul Fratilor Karamazov , insuşi conceptul de suflet rus devine un fel de idée fixe pentru intreaga literatura a secolului...” – ELENA LOGHINOVSKI</p>
