Fundamental, istoria ofera coloana vertebrala care lumineaza meritele si condamna nereusita, invita la performanta. Faptele istorice se cer analizate la intersectia intre cunoastere si analiza, intre realism si initiativa, intre exigenta si misiune civica, intre memorie si viitor, intre europenitate si valorizare nationala. In analiza istoriei nu sunt suficiente doar fotografiile bazate pe memorarea de date, descrierea e conflicte si batalii, schitarea portretului unor personalitati de mare respiratie. Istoria a depasit barierele traditionalului – de la istoria economica, sociala, diplomatica, militara, politica cronologica si altele. Cartile de istorie se scriu pentru specialisti si deopotriva pentru marele public, pentru cititorii avizati, cat si pentru toti iubitorii trecutului. De aceea, daca vrei sa cunosti si sa intelegi trecutul, e nevoie, mai mult ca niciodata, si de cunoasterea vietii cotidiene, a moravurilor si obiceiurilor din epoca, a vestimentatiei, a vietii de familie, a relatiilor interumane, ceea ce a fos candva, nemeritat denumit drept „mica istorie“. Apeland la statistica, la antropologie, la geografie, la literatura si la arta, printre altele este vizata interdisciplinaritatea si redarea trecutului in aspectele mai putin stiute care ne dau si o noua perspectiva.
